Romanul, sufera de sefie

M-am intors la serviciu, dupa o absenta, in care, recunosc, ca m-am rupt, de acesta parte a realitatii. M-am detasat. Iar acum, am revenit si am constatat, ca
nu s-a schimbat nimic, totul este la fel si oameni si lucruri.
Ca un rezumat…job-ul la stat, unde salariile sunt mici, unde nu sunt apreciat pentru munca prestata, unde am prea multe activitati de desfasurat, este prea greu; sunt mult prea bun pentu job-ul asta; Dar toata lumea vrea un job la stat. De ce oare? Pentru sigurata locului de munca? Nu prea cred. Romanul vrea sa lucreze la stat, pentru ca e prea slab pregatit sa lucreze in privat sau sa faca ceva pe cont propriu, adica sa-si castige existenta muncind cu adevarat. Este prea plin de prejudecati, prea comod, prea prost si needucat sa PRESTEZE.
Si mai este ceva. Romanul sufera de sefie. Asa, ca imediat ce s-a angajat, face superficial (mai mult nu poate ) o “cercetare” a colegilor si stabileste, ca sunt sub nivelul lui, ca el, este cel mai potrivit pentru postul de sef, stie sa se implice, sa ia decizii, se descurca si descurca orice si pe oricine, ce mai, este cel mai tare din parcare. Drept urmare, incepe “Campania de linguisit si pupincu*sit”, pentru a se vedea numit intr-o functie de conducere (orice- numai sef). Caci, sef esti numit; in a noastra realitate, nu, dupa criterii de performanta sau dupa experienta si aptitudini, ci dupa cum stii sa pupi dosurile cui trebuie, sau dupa cat de abil esti la turnat si sapat colegii (fie vorba intre noi, dupa atatia ani de instruire comunista pana si stranepotii nostri vor stii cum sa faca asta…genetic). Sau, ce mai facila metoda de acces la sefie este numirea pe criterii politice. Ca angajarea, se face pe criterii de pile, este discutata si cunoscuta de toata lumea.
Si ce faci la job-ul caldut de la stat, nepotrivit pentru pregatirea ta …nimic. Plimbi hartii in cel mai rau caz, sau prestezi din greu toate game-urile on line, sau nu, ca este tare greu sa stai 8 nenorocite de ore, degeaba. Trebuie sa faci ceva, sa nu te plictisesti, altfel te uzezi, iti iesi din mana si rad prietenii de tine, ca te-ai lasat cam moale. Iar, cand iti vine ceva de facut, rar - cei drep, incepi sa protestezi ca esti coplesit de atatea lucrari, si ca cel mai bine ar fi , sa i se dea colegului, ca el are mai putin…( de jucat).
Si se mai intampla, sa fi detasat (adica plimbat dintr-un birou intr-altul), iar cand se apropie de final detasarea, faci cerere si soliciti sa ti se prelungeasca, musai, pentru buna desfasurare a activitatii.
Asadar, o fi rau sa lucrezi la stat? Cred ca nu , dar este dificil, daca nu esti inzestrat cu abilitati, care sa-ti usureze, trandavitul si ocuparea unui post de sef.

Scuze, celor ce au ajuns intr-o pozitie prin forte proprii, care muncesc si-si fac treaba, care stiu ce au de facut….din pacate sunt foarte putini, ca cineva mai trebuie sa le faca si pe astea.